Home › Vacante in Romania › Bucovina › Cultura
 
Bucovina - cultura si traditie                                               Hoteluri in Bucovina            

 

Satul bucovinean         •         Traditii si obiceiuri                  Mestesuguri populare                 Muzee                  Case memoriale                  Festivaluri 

Bucovina constituie o vatra de cultura si civilizatie romaneasca cu un rol extrem de important in istoria romanilor. Din cele mai indepartate timpuri, in aceasta zona s-au construit manastiri si biserici impresionante: Putna, Voronet, Moldovita, Sucevita, Humor, Dragomirna, Arbore, monumente si centre de arta si cultura cu valori impresionante ale patrimoniului national si universal. In aceste tinuturi inca se pastreaza traditii si obiceiuri stravechi, valori culturale deosebit de apreciate inclusiv de generatia tanara. Limba, portul, mestesugurile, obiceiurile sunt pastrate si aratate cu mandrie tuturor celor care vor sa cunoasca frumusetea oamenilor si a locurilor. Este un tinut de poveste, cu sate arhaice si oameni frumosi, oameni cu valori morale, care iubesc frumosul si natura.
 
De ce sa mergeti in Bucovina? Pentru oamenii care te privesc cu bucurie si iti dau "Buna ziua" chiar daca nu te cunosc. Pentru batranii intelepti si copiii care inca se mai rusineaza. Pentru frumusetea costumului popular pentru ca in Bucovina se mai poarta camasi, bundite, opinci si sumane. Pentru cantece, povesti si colinde. Pentru cozonaci si poale-n brau. Pentru sunetele de talanga de la apus, pentru mirosul de rasina, pentru cantecul de pasarele, pentru florile din fanete, pentru merele din livezi si mai presus de toate, pentru oamenii care mai merg la biserica si mai cred in Dumnezeu. 
 

► Satul bucovinean 

Prin paduri de brad, pe margine de rau, printre fanete si livezi, se ascund sate minunate cu case cu arhitectura traditionala, din lemn cu imbinari si ornamente specifice. Casele au acoperisuri inalte, ”in patru ape”, garduri din barne masive din lemn, stalpii de la cerdac si de la poarta sculptati cu motive geometrice. Cel mai intalnit tip de casa traditionala are doua camere cu tinda pe mijloc si cerdac pe trei laturi. Un loc deosebit si foarte important in organizarea interiorului casei traditionale bucovinene, il are ”casa mare”, unde gasim ladele de zestre ale fetelor si unde are loc primirea oaspetilor.

Satul bucovinean este o etalare vie a mestesugurilor pastrate si transmise din generatie in generatie. La Suceava, apropape de Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean pune in valoare acest patrimoniu arhitectural din Bucovina, reunind pe o suprafata de 6 ha numeroase obiective de arhitectura populara transferate aici din mai multe localitati ale judetului Suceava. Muzeul are o colectie de peste 50 de obiective de arhitectura populara (case, anexe gospodaresti, biserica) si de tehnica taraneasca (moara, piua, oloinita, fierarie, atelier de olar) reprezentand cele 3 zone de relief ale Bucovinei: zona montana, submontana si cea de podis/campie. Reconstruite ca obiective de sine statatoare sau grupate in gospodarii, casele taranesti acopera intreaga gama arhitecturala din Bucovina. Anexele gospodaresti sunt diverse atat ca materiale si sistem constructiv cat si ca utilitate: coser din nuiele, bucatarii de vara, camari, grajduri, suri, porti si garduri. De-a lungul unui paraias ce strabate curtea muzeului au fost amplasate instalatiile tehnice taranesti fara de care nu ar putea fi închipuita civilizatia rurala: moara Manastirea Humorului, piua de sumane Satu Mare, daracul Vama (toate actionate hidraulic), o fierarie, oloinita Volovat si atelierul de olar de la Marginea. 

___________________________________________________________________________________________________________________________________TOP ↑

 
► Traditii si obiceiuri 
 
Spiritul Bucovinei  cuprins in traditiile si obiceiurile stravechi. Bucovina e locul unde legende, mituri si povesti sunt pastrate de veacuri. Folclorul, mestesugurile, artizanatul sunt transmise de la o generatie la alta, facand acest loc atat de autentic. Aici, diversele momente ale anului, zilele religioase – Pasti, Craciun – precum si evenimentele importante ale calendarului agricol, sunt celebrate cu mare veselie. De secole, bucovinenii transfigureaza, prin masti si jocuri, ocupatiile zilnice, momentele cele mai importante din viata omului(nasterea, casatoria, moartea), ironizeaza prostia ai uratul. 
 
Obiceiuri din zona Bucovinei:
 

♦ "Impistritul oualor" este un obicei practicat in zona Bucovinei. In Saptamana Mare, incepand cu ziua de marti si pana vineri, pe langa simpla vopsire, se practica fie incondeierea cu pensula, fie impistritul, folosindu-se ceara. Cu timpul, tehnica incondeierii oualor a ajuns la nivel de arta. Desi femeile sunt cele care se ocupa de infrumusetarea acestora, exista si barbati sau familii intregi care cunosc acest mestesug. La Vama exista si un Muzeul al Oului unde se afla cea mai mare colectie de oua incondeiate din Romania si una dintre cele mai importante din Europa.

 Colindele si Bisericuţa (Viflaimul) de Craciun: in ajunul Craciunului, copiii merg pe la casele gospodarilor si anunta Nasterea lui Iisus prin colinde traditionale si o piesa de teatru popular, care infatiseaza intamplari religioase;

 Jocul caprei de Anul Nou: jocul apare sub forma unor cete de mai multe capre, masca costumului fiind un cap de capra, sculptat in lemn, cu cornite impodobite de oglinzi, panglici multicolore si flori. Persoana care joaca este acoperita cu o scoarta sau laicer;

 Banda Jienilor: este considerat un spectacol popular de Anul Nou, cu personaje diverse: Iancu Jianu, doi haiduci, ciobanul, ofiterul, vanatorul, iubita lui Jianu; costumele predominante sunt inspirate de portul popular si de uniforme militare;

 Uratii: obicei vechi de Anul Nou la care se porta masti ce scot in evidenta ce este mai neplacut si dizgratios in firea umana, dar si masti de babe si mosnegi, tigani, turci, negustori. 

___________________________________________________________________________________________________________________________________TOP ↑

 
► Mestesuguri populare 
 
• Prelucrarea lemnului. In Bucovina, "Tara Fagilor", mestesugul prelucrarii lemnului a  prins contur inca din cele mai vechi timpuri. Mestesugul prelucrarii lemnului difera de la o zona la alta, insa in prezent se poate vorbi de o adevarata civilizatie a lemnului in Bucovina. Imbinand utilul cu placutul, din lemn se faceau casele, sura, grajdul, poarta si gardul, mobilierul din interiorul caselor (lada de zestre, masa, patul, lavita, blidarul), coveti, poloboace, lingurele, razboiul de tesut, roata, fusul si furca pentru tors. De remarcat sunt decoratiunile de pe toate aceste obiecte cu diverse forme geometrice sau florale.
 
• Incondeiatul oualelor. O adevarata comoara a culturii populare bucovinene, mestesugul incondeierii oualor este strans legat de arta broderiei si a decorurilor care se gasesc pe costumele nationale. Mestesugul se invata în familie si se transmite din generatie in generatie. Ouale sunt incondeiate in trei-patru culori, de obicei, tinand cont si de simbolul fiecarei culori in parte: rosu (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie, absolutism), galben (lumina, bogatia recoltelor, tineretea, ospitalitate), verde (forta naturii, rodnicie, speranta, prospetime), albastru (sanatate, seninul cerului), violet ( strapanire de sine, rabdare, incredere, dreptate) Paleta cromatica a oualor incondeiate face diferenta intre principalele zone in care se practica acest mestesug. Astfel, culoare rosie este specifica zonei Brodina, negru zonei Ciocanesti, verde si albastru pentru Ulma sau portocaliu pentru Moldovita.
 
• Pictura pe sticla si lemn. Creatorii din zona au impus o modalitate de pictura pe sticla si pe lemn locala, preluand scene din frescele manastirilor bucovinene si gravurile vechi, replici dupa icoane traditionale si imagini din obiceiurile si ocupatiile locale. In acest tinut al manastirilor, pictura icoanelor pe lemn, lucrate in stil bizantin, foloseste formulele transmise de-a lungul multor generatii. Pictura icoanelor pe sticla, se realizeaza pe spatele acesteia, astfel incat aceasta serveste atat ca suport al picturii, cat si ca luciu al suprafetei pictate. O particularitate deosebita a lucrarilor realizate in aceasta zona este o remarcabila finete a desenului, precum si sobrietatea culorilor. Icoanele pe sticla si pe lemn din Bucovina sunt de o rara frumusete artistica remarcandu-se prin cromatica folosita si foita de aur a aureolelor.
 
• Olaritul. Unul dintre cele mai vechi mestesuguri, olaritul este continuat de mesteri olari din Radauti si Marginea. Specificul vaselor din Radauti il reprezinta culorile folosite pentru decorare. Astfel vasele sunt desenate cu figuri geometrice sau florale de culoare maro, verde, sau galben, pe fond rosu sau alb. Ceramica de Marginea este deja o marca binecunoscuta in întreaga lume. Ceramica de culoare neagra este o marturie a originii dacice, intalnindu-se astazi doar la Marginea. Tehnica realizarii vaselor este aceeasi folosita acum sute de ani, arderea in cuptor. Se realizeaza oale inalte, cu doua toarte, strachini, vaze, platouri, cani. Tehnica de decorare este cea traditionala: vasele se lustruiesc cu o piatra speciala, astfel ca urmele cenusii ramase pe peretii vasului inca nears sa se amestece cu negrul.
 
• Tesutul. Ocupa un loc aparte in arta traditionala mestesugareasca. Tesutul si cusutul se faceau in familie si reprezentau parte din indeletnicirile de baza ale femeii, fiind si astazi o realitate in satul bucovinean. Cele mai multe elemente tesute sunt destinate impodobirii si decorarii interiorului locuitelor. Astfel, se tes laicere, scoarte sau paretare din lana colorata cu motive geometrice sau florale, stergare pentru impodobirea interiorului caselor sau pentru diferite evenimente care marcheaza momente din existenta umana (casatoria, moartea). De remarcat sunt si tesaturile de traista in carouri, specifice zonei de munte. Pentru teserea diverselor piese se folosea acelasi razboi orizontal (stative), dar se schimbau sulurile, spetele, uneori itele si calcatorul.  Pe aceleasi stative se teseau si panza si covoarele. Portul popular pune in evidenta talentul si sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestor zone, care îin zilele de sarbatoare imbraca aceste straie. Ca si in trecut, femeile din Bucovina lucreaza costumele populare manual, folosind motive folclorice: spicul, soarele, frunza si nu in ultimul rand, crucea simbolizand credinta în Dumnezeu.
 
• Confectionarea mastilor populare. In cadrul obiceiurilor de iarna desfasurate in vetrele satelor, masca are un rol extrem de important. Pentru confectionarea mastilor se folosesc blanuri (de oaie, capra, urs), piele, lemn cioplit, coji de copac, metal, margele, boabe de fasole. Aceste masti au mare varietate reprezentand animale precum capre, cai, ursi, lupi, cerbi sau personaje din mitologia populara sau din folclor.
___________________________________________________________________________________________________________________________________TOP ↑
 
►Muzee  in Bucovina 
 
• Muzeul Satului Bucovinean Suceava                                  • Muzeul de Etnografie Vatra Dornei
 
• Muzeul de Stiintele Naturii Suceava                                   • Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica Vatra Dornei
 
• Muzeul Arta Lemnului Campulung Moldovenesc                • Muzeul Obiceiurilor Populare Gura Humorului
 
• Muzeul Etnografic Campulung Moldovenesc                      • Muzeul Oualelor Incondeiate Lucia Condrea Moldovita
 
• Muzeul de Arta Ion Irimescu Falticeni                                 • Muzeul Oualelor Vama

 

 

 ___________________________________________________________________________________________________________________________________TOP ↑
  

►Case memoriale   

Casa-Muzeu "George Muntean" Bilca

Casa Memoriala "Mihail Sadoveanu" Falticeni

Casa Memoriala "Nicolae Labis" Malini

Complexul Muzeistic "Ciprian Porumbescu" Stupca 

Casa Memoriala "Simion Florea Marian" Suceava

Casa Memoriala "Eusebiu Camilar" Udesti

 

 ___________________________________________________________________________________________________________________________________TOP ↑

►Festivaluri   

* Nota: Datele calendaristice sunt orientative putand fi modificate de catre organizatori. 

 

14 -15 ianuarie - Festivalul Literar "Mihai Eminescu" - Suceava

12 - 14 februarie - Festivalul National al Oualelor Incondeiate - Ciocanesti

7 martie - Festivalul de folclor “Comori de suflet romanesc” -  Vatra Dornei

28 martie - Festivalul de muzica religioasa ortodoxa “Buna Vestire”-   Fundul Moldovei

29 martie - Festivalul de poezie “Nichita - In luna lui Marte” -  Vatra Dornei

9 aprilie - Festival de muzica folk “Menestrel in Muntii Dornei”- Vatra Dornei

11 aprilie - Festivalul tarafurilor “Scripcaruica de bradut” -  Vatra Dornei

11 aprilie - Festivalul de muzica corala Radauti

23 - 25 aprilie - Festivalul de poezie si proza scurta Magda Ianosi - Eusebiu Camilar - Udesti

9 mai - Festivalul folcloric “Flori de Mai”-  Iaslovat

23 - 30 mai - Festivalul poeziei europene “Natiunea Poetilor”- Suceava

5 - 6 iunie - Festivalul de muzica corala “Ciprian Porumbescu” - Stupca

15 iunie - Festivalul folcloric “Bujorul de Munte” - Saru Dornei

20 iunie - Festivalul Costumelor Populare - Sucevita

20 iulie - Festivalul National “Sezatoarea”- Targul Mesterilor Populari - Falticeni

24 - 27 iulie - Festivalul International “Intalniri Bucovinene” - Campulung Moldovenesc

14 - 16 august - Festivalul National al Pastravului - Ciocanesti

15 august - Festivalul folcloric “Din Obcini cantec rasuna” - Moldovita

17 - 19 septembrie - Festivalul de poezie “Nicolae Labis”-  Malini

15 octombrie - Festivalul “Toamna la Voronet”- Gura Humorului

10 noiembrie - Festivalul de Interpretare la vioara “Al. Bidirel”- Suceava

 
 
___________________________________________________________________________________________________________________________________TOP ↑