Home Vacanta in Romania › Bucuresti › Centrul Vechi 

Centrul Vechi al Bucurestiului - Insemne peste timp 

Centrul Vechi al Bucurestiului este un amestec de frumos si urat, in acelasi timp; de boem si nonconformist, de autentic si traditional; de farmec si eleganta, de dizgratios si grosolan; de armonios si cochet, de vulgar si ridicol. Poate chiar acest amalgam face din Centrul Vechi zona cea mai animata a orasului, indiferent de momentul zilei sau de anotimp.

Centrul Vechi dateaza din vremea lui Vlad Tepes, voievodul Tarii Romanesti, care in 1459 si-a stabilit aici capitala, ruinele palatului si ale bisericii voievodale fiind cele mai vechi cladiri ale orasului. O plimbare prin zona veche a orasului dezvaluie cate ceva din trecutul sau exuberant, franturi din perioada in care locul era “inima” Bucurestiului. Poti sa hoinaresti pe stradute ore intregi, fara sa te plictisesti, cautand curti, pasaje, cladiri si ornamentatii ce amintesc de Bucurestiul de altadata. 

• Curtea Veche reprezinta ruinele Palatului Voievodal/Curtea Domneasca. Astazi aici se afla Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche. Initial, locul a avut rol de fortareata construita pentru domnitorul Mircea cel Batran, in secolul al XIV-lea. Voievozii de dupa el au extins si reconstruit curtea de mai multe ori. Cladirea principala, corpurile de garda, turnul de veghe si baile au fost construite intre 1690 si 1714 de catre domnitorul Constantin Brancoveanu. 

• Biserica Curtea Veche cu hramul sfantului Antonie cel Mare, este cea mai veche biserica din Bucuresti, pastrata in forma sa de origine. A fost ctitorita in jurul anului 1550 de domnitorul Mircea Ciobanul si multi dintre voievozii Tarii Romanesti au fost incoronati aici. Distrusa de mai multe ori de-a lungul vremii, biserica a fost complet restaurata in secolul al XX-lea.

• Hanul lui Manuc se afla la cativa pasi de biserica Curtea Veche. Denumit dupa negustorul armean (Manuc bei Mirzaian) care l-a construit intre 1806 - 1808, acesta este singurul caravanserai (han mare la care poposesc caravanele) care mai exista in Romania. Curtea era menita sa adaposteasca convoaiele de carute care calatoreau in toata Europa. Se pare ca negustorul armean ar fi participat la negocierile dintre rusi si turci care s-au incheiat cu semnarea Tratatului de pace din 1812, semnat chiar in cladirea hanului. Hanul a fost avariat de incendii si cutremure, fiind restaurat de mai maulte ori, insa pastreaza elementele arhitecturii originale. Gangul podit de la intrare se remarca prin faptul ca o parte din butuci sunt cei din timpul lui Constantin Brancoveanu. 

• Cafeneaua Veche este atestata documentar in  anul 1781, fiind clasificata ca si monument istoric. Se afla pe strada Covaci, la nr. 16, in fata pietei Sf. Anton. De-a lungul timpului, cafeneaua a avut oaspeti celebri, fiind locul de intalnire pentru personalitati ca Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, regele Carol al II-lea. In prezent aici se afla un restaurant. 

• Placa de marmura de pe strada Covaci, nr. 14, aminteste despre unul din locurile pe unde si-a purtat pasii cel mai marele poet al romanilor: ”În acest imobil, poetul Mihai Eminescu a lucrat ca redactor la ziarul «Timpul» între anii 1880-1881”.

• Curtea Sticlarilor - strada Selari, nr. 9-11 este locul ce adapostea atelierele mesterilor sticlari. Spatele Curtii Sticlarilor, o cladire cu multe ferestre din sticla colorata poate fi observata pe partea dreapta a strazii Soarelui, straduta ce da spre Curtea Veche.

• Strada Lipscani este o zona pietonala cu cafenele, restaurante, magazine, un adevarat muzeu de arhitectura. Cladirile de la nr. 52 pana la 70 sunt tipice pentru o strada comerciala. Au la parter “pravalia”, la etajul I - atelierele iar la etajul al II-lea- locuinta negustorului. Strada Lipscani este atestata documentar in anul 1589 sub numele de “Ulita Mare”, numele actual avand legatura cu orasul Leipzig, de unde aduceau comerciantii vremurilor marfurile.

• Strada Franceza, denumita dupa negustorii francezi care s-au stabilit in aceasta zona, este cea mai veche strada din Bucuresti, atestata documentar in 1690 sub numele de “ Ulita Domneasca”.

• Hanul Gabroveni - strada Lipscani, nr. 86-88 - cu ruinele sale de caramida, datand din 1739, amintesc de gloria sa apusa, de negustorii bulgari din Gabrovo, care au format aici o comunitate mica de comercianti.

• Hanul cu Tei -  strada Lipscani, nr. 65 - a fost construit in 1833 de doi negustori, fiecare detinand pravalii de o parte si de alta a pasajului. Constructia a pastrat forma originala, cu magazine pe ambele parti si in mijloc cu alee pavata cu piatra. Magazinele de aici vand antichitati si obiecte de arta. Deasupra gangului de la intrare au ramas initialele proprietarilor de atunci si data la care a fost construit.

• Banca Nationala - strada Lipscani, nr. 25 - Palatul Bancii Nationale este ridicat pe fundatiile Hanului Serban Voda care, la vremea la care a fost construit (1683 - 1685) era cel mai mare han din Bucuresti. Hanul a fost demolat pentru a se construi in 1885 cladirea actuala.

• Spitalul Coltea - este primul spital din Bucuresti, construit pentru saraci in 1704 de catre spatarul Mihai Cantacuzino, unchiul lui Constantin Brancoveanu pe terenul donat de Coltea Doicescu. Alaturi este Biserica Coltea. Statuia spatarului Mihai Cantacuzino, sculptata in marmura de Carrara este realizata de Karl Storck.

   

• Biserica Selari - strada Blanari, nr. 16 - este amintita intr-un document din 1664. Forma actuala dateaza din 1868. Pictura este realizata de Gh. Tattarescu.

• Biserica Zlatari - Calea Victoriei, nr. 12 - a fost construita initial din lemn, de niste zlatari aurari si este amintita intr-un document din 1667. Reconstructia s-a facut dupa planurile arhitectului Villacrosse iar pictura interioara este realizata de Gh. Tattarescu.

• Biserica Stavropoleos - este un monument de arta brancoveneasca. Ctitorita in 1724 de calugarul grec Ioanikie, a fost restaurata de arhitectul Ion Mincu, care a adaugat cladirile inconjuratoare, care adapostesc un lapidarium (colectie de pitre mari sculptate, gravate). 

• Caru'cu Bere - strada Stavropoleos, nr. 5 - este construit intre 1875 - 1879 dupa planurile arhitectului Kofozinsky, care a lucrat si la Peles. Restaurantul a fost frecventat de personalitati ca George Cosbuc, I.L.Caragiale, Octavian Goga. Orarul restaurantului era reprezentat de doua animale stilizate, amplasate la intrarea in restaurant semn ca acesta este deschis “ de cand canta cocosii pana se culca pisica”. In interior se pot admira picturi murale, vitralii, balustrade sculptate.

• Biserica Sf. Gheorghe - constructie inceputa in 1669 si finalizata de Constantin Brancoveanu. Dupa ce a fost ucis la Constantinopol impreuna cu cei patru fii ai sai, trupul aruncat in mare a fost recuperat si ingropat e cativa credinciosi. Dupa sase ani, Doamna Maria, a reusit sa aduca in trupul sotului ei, in mare secret, in tara si l-a inmormantat in biserica, acoperind mormantul cu placa de marmura alba pe care la vremea respectiva nu s-a scris nimic, pentru a nu fi profanat de turci.  Taina a fost pastrata pan ain 1914 cand s-a descoperit inscriptia de pe candela de argint de la mormant: “aici repauseaza osemintele principelui Constantin Brancoveanu Basarab”. In aceasta biserica, la 17 iunie 1889  a avut loc slujba de inmormantare a lui Mihai Eminescu.

 
    Cazare in Centrul Vechi: