Satul traditional
 
• Mestesuguri populare
Originalitatea fiecarei zone consta, printre altele, si in masura in care s-au pastrat mestesugurile populare. Maramuresul este una din zonele unde acestea se practica si astazi, facand parte din viata morosenilor. Cele mai prezente activitati sunt sculptura in lemn (portile de Maramures),  pictura pe sticla, confectionarea palariilor din paie-“clopuri", tesaturile din lana si bumbac (imbracaminte, cergi, covoare), olaritul in atelierul de ceramica nesmaltuita de la Sacel, activitatile din atelierele de fierarie, precum si confectionarea de instalatii de apă (pive, mori, valtori, batoze) sau broderiile textile sau cu margele. 
 
» Sculptura in lemn 
In “Tara Lemnului”,  sculptatul in lemn este primul printre mestesugurile traditionale. Morosenii au fost mesterii propriilor case, au sculptat  biserici si porti. Sculptura in lemn impodobeste capetele grinzilor de la case, ancadramentele usilor si ale ferestrelor, cerdacele, stalpii portilor. Pe Valea Cosaului, Valea Izei si Valea Marei sunt expuse ca intr-un muzeu in aer liber  portile gospodariilor taranesti. Bisericile din lemn incununeaza arta sculptatului, fiind monumente de frumusete si originalitate, inscrise pe lista Patrimoniului Cultural Mondial.
Zona Maramuresului este cunoscuta pentru portile de mari dimensiuni, sculptate in lemn. Motive traditionale, soarele, flori, cruci se regasesc pe toate portile de intrare in curtile traditionale. Barsana si Oncesti au nenumarate porti sculptate care impresioneaza prin acuratetea detaliilor. La Ciocanesti, casele sunt pictate cu flori si motive geometrice transformand acest loc intr-unul foarte vesel. In spatele acestor porti impresionante, care definesc statutul familei (cu cat sunt mai elaborate, cu atat familia are un statut mai important) sunt gospodarii traditionale cu interioare decorate conform specificului zonei: draperii cusute, cuverturi, prosoape cusute, covoare, mobilier din lemn. Experienta satului traditional maramuresean poate fi intregita daca va cazati intr-o pensiune agroturistica din zona, unde gazdele vor fi bucuroase sa va serveasca cu traditionalele "horinca" si "balmos". Lemnul este, asadar, sufletul Maramuresului si al maramureseanului. 
 
» Tesaturi 
Arta tesutului la razboi a fost transmisa din generatie in generatie femeilor si fetelor care, cu pricepere si migala, au tesut costume populare, covoare, toluri, cergi, traiste, fete de masa, cuverturi. Fiecare fata mai are inca o lada de zestre cu tesaturi pentru impodobirea caselor. Lucrate cu motive geometrice, in culori contrastante, covoarele au o bordura cu siruri de reprezentari antropomorfe sau umane, cum ar fi "hora cu catane" sau "calul si călărețul". Stergurile au un colorit puternic, in tonuri primare de rosu si negru, cu motive mari, asemanatoare celor de pe covoare. Cergile au o cromatica de doua, pana la patru culori. Tesaturile autentice sunt cele vopsite in culori naturale, extrase din plante si din coaja copacilor. In Maramures, copiii sunt inca crescuti in respect pentru traditie, frumos si culoare. 
 
» Ceramica
Din pamant, apa si foc morosanul a dat viata, de secole, oalelor si ulcelelor de lut. O face si astazi, la Sacel, unde din lutul rosu prind forma vase care prin elementele decorative si prin tehnicile de lucru, se aseamana cu ceramica dacica. Vasele sunt lucrate la roata, sunt ornate simplu, lustruite cu o piatra, lasate la uscat, tinute in lazi si arse apoi in cuptor fara a fi smaltuite. Mestesugul olaritului se practica si la Vama, Lapus, Valea Izei sau Baia Sprie unde ceramica e ornamentata cu cornul si pensula.
 
» Masti 
Confectionate din blanuri, piele, panze si coarne, la care se adauga ciucuri colorati, margele, clopotei, panglici, aceste masti au rolul de a da curaj  celui ce le poarta. Mastile se folosesc cu ocazia sarbatorilor de Craciun si Anul Nou de catre colindatorii care merg pe la casele oamenilor pentru a alunga spiritele rele. Ele reprezinta personaje din folclorul si legendele maramuresene.
 
» Clopuri
Pe Valea Cosaului, mai pot fi intalniti clopari care confectioneaza din paie si talas clopurile fara de care costumul barbatesc nu este intreg. Barbatul poarta pe cap clopul mare bucurie si cu mandrie in acelasi timp.
Clopul este decorat diferit in functie de ocazie, cu margele si flori la nunti si sarbatori, simplu la inmormantari sau la lucru. In fiecare casa de morosan exista un cui pentru clop, loc unde il atarna seara inainte de cina, pana a doua zi cand merge din nou la lucru.
 
» Opincile
Din piele sau, de pe la jumatatea secolului trecut, din cauciuc, opincile au fost o parte a istoriei noastre ca popor. Le purtausi dacii, le poarta cu mandrie unii romani si acum. Din pacate, putini sunt cei care mai stiu sa le confectioneze. In Maramures mai exista cativa mesteri care realizeaza cu migala opinci pe care morosenii le mai poarta alaturi de costumul traditional si de sosetele de lana, cu mare fast, la sarbatori. 
 
» Costume populare
Dupa-amiaza, femei batrane stau in fata portilor de lemn cu furca si fuiorul de lana, pentru a realiza materia prima folosita la confectionarea costumelor populare sau a covoarelor, cuverturilor si altora obiecte pentru impodobirea caselor. De o frumusete de necontestat, costumele populare din Maramures se impun prin eleganta si culoare. Femeile au costume formate din naframa, camasa alba cu maneci terminate in manseta sau volan, poalele peste care vin cele doua zadii cu dungi orizontale, a caror cromatica difera in functie de regiune si statutul social (de regula negrul alterneaza cu rosu, galben sau portocaliu). Barbatii poarta o camasa alba, scurta, izmene vara si cioareci iarna iar pe cap clopul sau cusma. Maramuresenii care vor sa respecte ca la carte tinuta traditională nu renunta nici azi la opincile din picioare. In Maramures, costumul popular este purtat cu mandrie, chiar si de copii.
 
» Podoabe traditionale
Costumele morosencelor capata culoare si datorita podoabelor traditionale. Cocoanele si femeile tinere poarta mandre in jurul gatului "zgadane" facute din margele mici, viu colorate, insirate pe ata in diverse motive (romburi, flori). 
 
» Pictura pe lemn si sticla
Iconografia maramuresana are o indelungata si bogata traditie, fiind apreciate in mod deosebit icoanele pe lemn. Desi incadrate unor canoane existente in iconografia romaneasca, in speta bizantina,  au totusi un stil deosebit, o tratare mai umana, mai realista a personajelor.
La Nicula, in judetul Cluj si in Maramures s-au executat primele icoane pe sticla la mijlocul secolului al XVIII-lea. Aceasta tehnica este dezvoltata in stransa legatura cu aparitia atelierelor de turnare a sticlei. Creatorii acestor icoane pe sticla sunt tarani care, cu un bagaj minim de cunostinte, au reusit sa dea viata unor opere de o valoare artistica deosebita, prezenta si astazi in toate marile muzee ale tarii si colectii particulare in Romania si in strainatate.
 
____________________________________________________________________________________________________________________________________Top ↑
 
• Arta lemnului 

Maramuresul este o zona a Romaniei unde mesterii populari au atins culmile artei lemnului. Sunt vestite  in lume bisericile de lemn, portile maramuresene sau troitele de lemn. Civilizatia lemnului din Maramures a fost recunoscuta international in anul 1999 prin includerea a opt biserici de lemn pe Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.

Fiecare satean din Maramures are cunostinte si deprinderi elementare de prelucrare, macar sumara, a lemnului. Unii insa, cu indemanare, multa migala si simt artistic au devenit mesteri in adevaratul sens al cuvantului, artizani talentati, care transforma bucatile de lemn in obiecte de o frumusete si valoare extraordinare.

Folosind unelte simple ca securea, ferastraul, tesla, scoaba, cutitul, dalta, compasul, tiparul de pirogravat au dat nastere unei cuprinzatoare game de obiecte, de la cele mici, de uz personal, ustensile casnice si unelte de lucru, obiecte de cult, pana la piese mari de interior si cele utilizate in constructii.

In Maramures, nu exista obiect la care lemnul sa nu poata fi  folosit ca materie prima. Astfel, sunt prezente in satele morosenilor fantani, garduri, poduri, mori, pive sau valtori

Maramureseanul si-a facut din lemn casa si poarta. In constructia caselor materialul de constructie era aproape in exclusivitate lemnul, folosit sub forma barnelor lungi asezate in cununi orizontale. Si in prezent, casele sunt construite din lemn, intervenind diferentieri doar in tehnica de prelucrare a acestuia. Vechile constructii erau facute din barne rotunde, cele noi sunt construite din barne cioplite in patru muchii. Consolele ferestrelor, ramele usilor si ferestrelor, portile mari, intrarile in grajduri, toate sunt ornamentate cu motive scoase puternic in relief.

Portile au fost comparate adesea cu veritabile arcuri de triumf pe sub care treceau cu demnitate localnicii mandri de realizarile lor. Poarta monumentala  exprima, ca un blazon, rangul familiei in comunitate.

Legat de activitatile lor de zi cu  zi, oamenii de aici si-au făcut plugul, furcile, greblele, galeţile, barbantele, stiubeile. Lemnul este prezent in casa prin intreg mobilierul: mese, paturi, scaune, laite, leagane, coveti, blide, linguri, lazi, dulapuri, coltare, cuiere pentru ulcioare. Din lemn sunt uneltele prin care se confectioneaza imbracamintea: melita, suveica, fusul, raschitorul, razboiul de tesut, cu toate componentele sale. Cu alte cuvinte, lemnul este prezent in intreaga viata a oamenilor din Maramures.

Bisericile maramuresene din lemn si-au castigat de mult o faima bine meritata, atat in randul specialistilor, cat si in randul publicului larg din multe tari ale lumii. Dupa o saptamana de munca, sunt multi cei care vin duminica la biserica, imbracati in costume populare, insotiti de copii si nepoti. 

Din lemn sunt executate artistic si majoritatea obiectelor folosite cu ocazia unor sarbatori: plosca nasilor pentru nunta, prescurnicere sau pecetare, adevarate sculpturi in miniatura, utilizate la imprimarea pe paine speciala pentru biserica si cuminecatura.

De asemenea, se cioplesc cruci de morminte ce au ca ornamente crestaturi in forma de dinte de lup si celebrele franghii dispuse pe bratele crucii.

Troitele sunt amplasate la intersectii, pentru a alunga spiritele rele, la intrarea in localitati, in curtea bisericilor si in curtile oamenilor.

In trecut, se confectionau roti pentru trasuri si carute, sanii si alte mijloace de deplasare, care sunt intrebuintate tot mai putin in prezent.

Atat in zonele cu podgorii intinse, cat si in regiunile unde cultivarea vitei de vie ocupa suprafete mai restranse, s-a dezvoltat si perpetuat pana astazi mestesugul butnaritului/dogaritului. Pentru depozitarea, transportul si conservarea vinului sunt necesare recipiente de lemn de dimensiuni si forme diferite: ciubere, cazi, antale, poloboace, butoaie, balerci.

Daca lingurarii rudari ambulanti au excelat in confectionarea lingurilor de lemn obisnuite, strict functionale, mesterii populari contemporani cioplesc lemnul si il impodobesc, astfel incat in produsele lor primeaza esteticul si doar intr-o masura mai mica utilul.

Pastrat intr-un saculet din panza alba din lada de zestre, printre tesaturile inflorate cu miros de busuioc, pecetarul (prescurnicerul sau pristornicul) acest obiect de cult nelipsit din casele satenilor, este utilizat doar de femei in marcarea pastilor si a prescurilor.

Referitor la materiale folosite in tehnica prelucrarii lemnului, experienta milenara in arta lemnului a invatat mesterii intrebuintarea adecvata a fiecarei esente lemnoase. Astfel, bradul si stejarul (esente tari) au fost intrebuintate la constructii, fagul pentru lazi de zestre, cornul si alunul pentru bate ciobanesti si cozi de bici, frasinul pentru cadre de usi si ferestre iar paltinul si teiul pentru furci de tors, linguri, ploste si casete.

Sculptorii in lemn au simtit intotdeauna nevoia sa infrumuseteze obiectele produse de ei cu motive decorative. In arta maramureseana a prelucrarii lemnului, stilul ornamental predominant este cel geometric, dar in decorul obiectelor din lemn sunt raspandite si motivele florale, zoomorfe si antropomorfe. Motivele sculpturale sunt foarte variate: pomul vietii, simbol al tineretii fara batranete si al vietii fara de moarte, adesea asociat cu alte motive, cercul, cercuri concentrice, cercul taiat de cruce, roata cu spite, romburi, rozete, motivul sarpelui, funia. 

___________________________________________________________________________________________________________________________________Top↑