Home › Vacante in Romania › Valea Buzaului

Booking.com

Valea Buzaului 

 

 Asezarile rupestre 

 Barajul Siriu

 Casa memoriala V.Voiculescu

 Cascada Casoca

 Cioplitorii in piatra 

 

 Focul Viu

 Lacul Vulturilor

 Manastirea Bradu

 Manastirea Ciolanu

 Muzeul Chihlimbarului Colti

 

 Orasul Buzau

 Pietroasele

 Platoul Meledic 

 Tabara de sculptura Magura

 Vulcanii Noroiosi 

Pensiunea Cetatuia 4****- Magura

       

Hotel Art 4****

Buzau

Hotel Pietroasa 3***

Buzau

 

Hanul Moara Veche 3***

Berca

 

Casa cu Tei 2**

Sarata Monteoru

Obiective turistice pe Valea Buzaului 

 Asezarile rupestre

Muntii Buzaului adapostesc in jur de 30 de asezari rupestre (chilii si lacasuri de cult) care au folosit ca adapost si loc de inchinare populatiei din vechime. Nu sunt foarte multi cei care stiu de existenta lor. O data pentru ca, in incercarea de a se proteja de pericole si a se apropia mai mult de Dumnezeu, oamenii au cautat locuri ascunse, departe de lume si apoi pentru ca aceste locuri unice nu sunt incluse in ghiduri turistice. Asezarile rupestre de la Alunis, Colti, Nucu, Fisici sunt cele mai cunoscute. Biserica din piatra de la Alunis este veche de peste 700 de ani si este singura in care se mai oficiaza slujbe si azi. In apropierea bisericii se afla cateva chilii neamenajate. Ceva mai departe, distante ce se pot parcurge doar pe jos sau cu calul, se afla alte cateva asezari ale sihastrilor crestini din timpuri stravechi: Fundul Pesterii, Chilia lui Dionisie Torcatorul, Pestera lui Iosif, Pesterea Gura Tatarilor, Usa Pietrei. Unele dintre acestea adapostesc inscriptii si desene datate 2000 i.Hr., de o deosebita valoare istorica. Aflate la o distanta  de 75 km de Buzau si 150 km de Bucuresti, asezarile rupestre desi aflate in zone greu accesibile, merita vizitate pentru ca sunt invaluite de mister, liniste, pace. 

 Barajul Siriu

Situat in cursul superior al raului Buzau, barajul Siriu este un baraj artificial, construit in scopuri economice. In spatele barajului s-a format un lac, iar ca urmare a acestui fapt, ruta drumului national 10 a fost modificata in sensul construirii de viaducte, privelistea in zona devenind impresionanta. Viaductul Teherau care traverseaza coltul de stanca cu acelasi nume si Viaductul Giurca, sprijinit pe piloni se sustinere inalti de 46 m, sporessc spectaculozitatea zonei. Zona este impadurita, lacul fiind inconjurat de paduri din toate partile. Pitorescul zonei este amplificat de pescari localnici care, aproape fara exceptie, se pot vedea pe malul Lacului Siriu. In apropiere de baraj, la 5 km distanta se afla Cascada Prucea si cateva izvoare cu ape sulfuroase si clorosodice. Masivul Siriu este cunoscut mai ales pentru Coltii Babei, un versant stancos, cu aspect alpin, singurul loc din Muntii Buzaului unde pasionatii de drumetii montane pot vedea capre negre in habitatul lor natural. In apropierea localitatii Gura Siriului, la 1420 m altitudine, se afla Lacul Vulturilor, un lac periglaciar, cunoscut si sub numele de Lacul fara fund. Desi drumul este destul de dificil, merita efortul. Privelistea iti taie rasuflarea si iti vei intari convingerea ca de cele mai multe ori natura ne ofera noua, oamenilor, mult mai mult fata de cat ii oferim noi. La Siriu se organizeaza anual in luna august o manifestare folclorica ”Cat e Siriul de mare”, festival care il are ca initiator pe interpretul de muzica populara Benone Sinulescu, originar din Siriu.  

 Casa memoriala V.Voiculescu

In localitatea Parscov, la 30 km de Buzau se afla Casa memoriala Vasile Voiculescu, locul unde s-a nascut si a crescut in primii ani de viata, scriitorul Vasile Voiculescu. In 1884 se nastea cel care, desi de profesie medic, avea sa devina unul dintre cei mai importanti scriitori interbelici, ramas in istoria literaturii romane cu romanul “Zahei Orbul” si volumul “Ultimele sonete inchipuite ale lui Shakespeare”. Pe langa acestea opera lui cuprinde si poezii, nuvele, proza fantastica ("Lostrita") dar si piese de teatru. Dupa ce a fost doctor pe front si detinut politic in vremea regimului comunist, a murit in 1963, fiind inmormantat in Cimitirul Bellu din Bucuresti. Casa memoriala, reconstruita exact dupa planurile si structura casei batranesti originale are patru camere ce adapostesc materiale foto-documentare, obiecte personale, care ne ofera date despre viata personala si profesionala. Astfel, putem admira piese de mobilier si tesaturi specifice zonei Buzaului, obiecte traditionale (saltea si perne din paie, o roata de tors), farfurii decorative  si obiecte de ceramica, icoane pe sticla colectionate de scriitor dar si obiecte care au apartinut scriitorului (un patefon si un fotoliu florentin), fotografii de familie, scrisori, teza de licenta, brevete si decoratii. In curte de afla un bust al scriitorului realizat de Emil Pricopescu iar pe terasa de la intrare sunt cateva sculpturi ale lui Ioan Deac, cel care are cateva lucrari expuse in aer liber la Tabara de Sculptura de la Magura. 

 Cascada Casoca

In apropierea Barajului de la Siriu se afla Cascada Casoca sau Pruncea. Suvoiul de apa rece are o cadere de 17 m. Accesul se face din DN 10, la dreapta pana la Cabana 14 scaune, apoi pe un drum forestier pana la cascada. In aceasta zona, departe de ochii lumii se afla si ascunzatoarea lui Gheorghilas, haiduc al acestor locuri. Desi se ajunge mai greu, tocmai acest acces dificil face ca zona sa fie una izolata, in care natura este inca in perfecta armonie cu putinii curiosi care ajung aici ocazional. Ceea ce incanta este linistea unui loc atat de curat, intrerupta doar de sunetul apei in cadere si de ciripitul pasarelelor. Este greu de crezut ca mai exista asemenea locuri, cu atata liniste si lumina, cu atata frumusete izvorata din simplitatea si singuratatea locului. Daca vreti sa evadati din stresul zilnic, sa uitati pentru cateva ore de probleme, facturi, griji, claxoane, poluare, acest colt de natura va va reda linistea de care aveti nevoie.

 

 Cioplitorii in piatra 

Cioplitul in piatra este un mestesug cunoscut inca de pe vremea dacilor. In zona Ciuta-Magura, mai exista si astazi cativa mesteri pietrari care slefuiesc si modelelaza calcarul. Desi cariera de calcar din care scoteau piatra este inchisa ei mai gasesc inca materie prima in tunele sapate de daci pentru a modela in special cruci, mici statuiete, piatra cioplita pentru placat exterioare si diverse obiecte gospodaresti. Daca in trecut, cioplitul in piatra era un mestesug foarte raspandit, in prezent doar cativa batrani mai stiu arta cioplitului cu unelte rudimentare. Dupa ce au fost acuzati de comunisti ca, sculptand cruci, faceau propaganda religioasa, pietrarii au renuntat pe rand la meserie. Au avut insa si o perioada mai infloritoare, 1988, an  in care la Magura functiona o sectie de cioplit in piatra capiteluri si coloane pentru Casa Poporului. Ca cioplitul in piatra este vechi mestesug pe aceste meleaguri este sustinut si de biserica din piatra cioplita manual a Schitului Cetatuia. Pictura acesteia a fost realizata din donatia de 400 de galbeni a lui Carol I, care fascinat de frumusetea zonei si a oamenilor, a decis sa sustina aceasta lucrare (a cunoscut aceasta zona in cautarile sale prin tara pentru alegerea unui loc in vederea construirii resedintei de vara, stabilita in cele din urma la Peles). Calcarul din zona a fost material de lucru si pentru sculptorii care s-au intalnit vreme de 16 ani  pe poienile de la Magura, lasand in urma 256 de lucrari care insufletesc si astazi zona cunoscuta ca si Tabara de Sculptura de la Magura. Alte comunitati cunoscute de pietrari sunt cele de la Naieni si Pietrosele, ambele ramanand cu mesteri putini dar care transforma cioplitul pietrei in arta. 

 Focul Viu

In comuna  Lopatari, pe un deal din apropiere de Terca,  se afla Focul Viu. Este un fenomen natural datorat emanatiilor de gaze din subsol, care ajung la suprafata prin crapaturile scoartei si care se aprind accidental (soare, trasnet) sau de catre oameni. Focurile sunt spectaculoase mai ales seara. Flacarile izbucnesc din pamant si se inalta in bataia vantului, uneori cu o inaltime destul de mare, vizibila de la departare, alteori, mici palpairi, in functie de presiunea gazelor din interior si de starea vremii. Ploile torentiale pot stinge flacarile iar in locurile prin care ies gazele, apa bolboroseste. Suprafata pe care se afla Focul Viu este relativ mica, aproximativ 25 mp. Accesul se face pe drumul de pe Valea Slanicului care porneste de la Maracineni spre Sapoca-Beceni-Manzalesti-Lopatari-Terca.  

 

 

 Lacul Vulturilor

Lacul Vulturilor sau Lacul fara fund. Acelasi lac, doua denumiri, doua legende. Prima povesteste ca pe malul lacului veneau vulturi pentru a bea apa din lac sa intinereasca, “aici vin vulturii, primavara, de beau apa ca sa intinereasca, aici isi invata puii sa zboare, deasupra acestei oglinzi fermecate mijesc de somn, cu aripile-ntinse, trufasii regi ai inaltimilor”, legenda consemnata si de Alexandru Vlahuta in “Romania pitoreasca”. Cea de-a doua, povestita de localnici, Lacul fara fund povesteste despre cioban care pastea turma de oi in apropierea lacului. Acesta a aruncat bata in lac satul de munca sa  si a plecat, intorcandu-se dupa un an cu bata gasita in apele Dunarii pentru a-si potoli dorul de oile sale, convins fiind ca menirea sa era aceea de a avea grija de mioare. Indiferent de nume, lacul este situat intr-o zona foarte frumoasa si merita facut traseul de 3-5 ore pana aici. Dupa iesirea din DN 10, dupa viaductul Stanca Teharau, se merge pe langa izvoarele termale, pana la raul Buzau care se traverseaza  pe puntea suspendata. Dupa cabana Valea Neagra, se traverseaza  paraul cu acelasi nume si se merge pe un drum forestier, apoi incepe urcusul. Daca urmariti marcajele veti ajunge la golul alpin Poarta Vanturilor si apoi la Lacul Vulturilor. 

 Manastirea Bradu

Cunoscuta ca si Cetatea Doamnei Neaga, ansamblul de la Manastirea Bradu se afla pe valea paraului Niscov. Biserica din interiorul cetatii deserveste comunitatea locala din satul Hales. Istoria acestui lacas este legata de Doamna Neaga, sotia domnitorului Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591), care a construit partial aceasta manastire-cetate. A fost consolidata si extinsa de Comisul Radu Mihalcea in anul 1632 iar in timpul revolutiei din 1821 a servit drept refugiu pentru boierii buzoieni. Urmele gloantelor de pe portile cetatii se pot vedea si astazi fiind expuse la Muzeul Judetean Buzau. Complexul este format din zidul de incinta al cetatii, Casa domneasca, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea - inceputul secolului al XVIII-lea, ruinele chiliilor si spatiilor de locuit si de servicii, turnurile de colt si biserica "Sfantul Dumitru"(1634) in care inca se savarsesc slujbe religioase. Batranii locului povestesc ca Doamna Neaga, in incercarea de a scapa de dusmanii care voiau sa o ucida la un moment dat, a iesit din Cetate pe cai cu potcoave intoarse invers pentru a-i induce in eroare si astfel a scapat cu viata. Este, asadar  un loc marcat de evenimente din  istorie si merita vizitat. 

 Manastirea Ciolanu

Manastirea de calugari Ciolanu este localizata in apropierea Taberei de sculptura de la Magura, pe Dealul Ciolanu, catre paraul Niscov. Manastirea are doua biserici situate la 100 m una de cealalta. Biserica veche, construita la 1590,  poarta hramul Sfantului Gheorghe si are ca ctitor, probabil, pe Doamna Neaga iar biserica noua poarta hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel si a fost construita in 1828 de catre Episcopul Chesarie al Buzaului. In racla din Biserica Noua sunt moaste aduse din Grecia la 1830, manastirea  bucurandu-se de ocrotirea Sfintilor Gheorghe, Mercurie, Pantelimon, Haralambie, Trifon, Eftimie, Ignatie, Acachie, Neofit si Parascheva. La Manastirea Ciolanu se afla si cateva icoane realizate de Gheorghe Tattarescu, nepot al lui Nicolae Teodorescu, cel ce a zugravit biserica mare si care a condus scoala de pictura de la Buzau, la jumatatea secolului al XIX-lea. Inconjurata de paduri, Manastirea Ciolanu se afla intr-o zona linistita, prielnica reculegerii sufletesti, langa o poiana luminoasa in care sunt expuse sculpturile din Tabara de sculptura de la Magura. Mai sus, in padure, la aproximativ 2 km distanta se afla Schitul Cetatuia, al carui nume se leaga de istoria dacilor care aveau aici o cetate si un altar. La schit traiesc doua maicute care in ultimii ani au redat lacasului de cult o alta fata, au construit un paraclis si un altar de vara, ocrotind in acelasi timp biserica veche de zid cu hramul Schimbarea la Fata. Drumul pana la schit se face pe un drum forestier, prin padure si este o placere sa il parcurgi pe jos mai ales in zilele caniculare de vara, la racoare, ferit de arsita soarelui. Pictura bisericii vechi are o poveste aparte. Carol I, in cautarea unui loc pentru construirea resedintei sale de vara, a vizitat aceasta zona, dar pentru ca a fost aruncat de cal din sa, a considerat ca e un semn rau si a ales Valea Prahovei. A fost insa impresionat de Cetatuia si, pentru ca in acea perioada se faceau pregatirile pentru inceperea picturii bisericii, a hotarat sa plateasca din banii personali aceasta lucrare, astfel ca pe peretele de apus al bisericii vechi, se afla chipul primului rege al Romaniei, devenit ctitor la Cetatuia.  

 Muzeul Chihlimbarului Colti

La Colti se afla o arie protejata si un Muzeul al Chihlimbarului. Aria protejata are 2.5 ha, se afla la poalele Masivului Ivanetu, la 500-600 m altitudine, in partea de nord-est a satului Colti. La nivelul ariei protejate in stratele dezvelite sau in sol, s-au descoperit roci de chihlimbar (ambra galbena) cu o valoare deosebita atat din punct de vedere calitativ cat si prin varietatea de nuante si culori (peste 160). Culoarea chihlimbarului este in general galbena ca mierea, opaca sau transparenta, uneori cu insertii rosiatice sau negre,  continand bule de aer, insecte, reptile, pene de pasari, peri de animale, cetina de brad, resturi vegetale, frunze sau flori. Este de fapt o rasina fosila colorata, provenita din specii de pin, fosilizata in urma cu 50-60 de milioane de ani. La inceputuri chihlimbarul era colectat din aluviunile paraielor. Prima atestare se refera la faptul ca Mihnea Voda a oferit impreuna cu sotia sa bisericii din Alunis o usa incrustat cu bucati de chihlimbar. Apoi au aparut primele ateliere de prelucrare si o exploatare industriala la mina Stramba. Chihlimbarul de la Colti este a fost si ramane valoros. Se povesteste ca in perioada interbelica, locuitorii satului Colti puteau cumpara o pereche de boi. Era denumita si “piatra saracului”, deoarece cand localnicii ramaneau fara bani plecau la munte sa caute chihlimbar. In prezent, chihlimbarul se extrage sporadic de catre localnici, este adus de apa paraielor Colti, Sibiciu si Ciresul sau iese la iveala dupa ce ploi puternice provoaca surpari de maluri. Muzeul Chihlimbarului a fost construit in 1973 si este asemanator arhitecturii unei case taranesti din zona. Aici sunt expuse roci de chihlimbar brut sau prelucrat, unelte folosite la extragerea si prelucrarea acestuia, dar si alte flori de mina, roci, fosile si pietre semipretioase precum si documente privind exploatarea chihlimbarului, atestarea documentara, etc. De la muzeu puteti cumpara bijuterii din chihlimbar la preturi rezonabile, bucati de chihlimbar stefuit sau mici obiecte decorative. Pentru a ajunge la Colti urmati DN10 Buzau -Brasov, pana in localitatea Patarlagele, dupa care se parcurg pe drumul judetean Valea Sibiciu-Colti, 13 km.   

 Orasul Buzau

Orasul Buzau, desi nu este un oras turistic prin excelenta, este un oras curat si linistit care are cateva locuri minunate:

- Palatul Comunal, construit la inceputul secolului al XX-lea, una din cele mai mari constructii comunale din tara

- Palatul Episcopal, Ctitoria lui Constantin Brancoveanu

- Seminarul teologic, infiintat de episcopul Chesarie, prima scoala secundara din Buzau

- Colegiul National B.P.Hasdeu (liceul la care a invatat George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel)

- Palatul Justitiei (Tribunalul)

- Biblioteca Vasile Voiculescu

- Muzeul Judetean care detine peste 40000 de exponate, inclusiv o copie a Tezaurului” Closca cu puii de Aur” descoperit la Pietroasele

- Teatrul George Ciprian unde se pun in scena piese de teatru cu distributii extrem de valoroase

- Complexul funerar din Cimitrul Dumbrava unde sunt expuse in aer liber doua lucrari ale lui Brancusi - Statuia Rugaciune si Bustul lui Petre Stanescu

- Parcul Crang, o parte din Codrii Vlasiei, cu o suprafata de aproximativ 10 ha

- Festivalul national de muzica usoara, pentru copii si tineret “ Mihaela Runceanu-Pentru voi, muguri noi” 

 Pietroasele 

Asezat la poalele sudice ale culmilor Istritei, la 25 km de Buzau, este cunoscut atat pentru podgoriile  si cramele din localitate cat mai ales pentru descoperirile arheologice: castrul roman cu terme datand din secolul al IV-lea e.n. si tezaurul gotic “Closca cu puii de Aur”. Descoperit in 1837 de doi tarani care luau piatra de pe Dealul Istrita, tezaurul, compus initial din 22 de piese (doar 12 au fost recuperate de la rusi odata cu returnarea tezaurului national), se afla expus din 1971 la Muzeul National de Istorie din Bucuresti. Dintre acestea cinci sunt lucrate doar in aur (un platou, o cana, un platou mai mic, un colan cu o inscriptie gravata cu caractere runice- intens studiat-si un colan simplu) iar sapte sunt impodobite si cu pietre pretioase (un colan cu balama, patru fibule-un fel de brose-, cinci vase cu toarta). Cele zece piese pierdute au fost probabil trei colane, dintre care unul cu inscriptie, o cana, un platou simplu, o fibula mica si doua perechi de bratari incrustate cu pietre. Localitatea este renumita si pentru cultivarea vitei de vie, traditia localitatii fiind confirmata de recunoasterea nationala a soiurilor de struguri si a vinurilor care au devenit simbolul comunei. Aici se afla una din primele pepiniere viticole din tara si o scoala viticola care formeaza pivniceri si tehnicieni in vinificatie.   

 Platoul Meledic 

La aproximativ 65 km de Buzau, pe drumul spre Manzalesti veti descoperi un relief inedit: un platou de sare cu forme specifice: lapiezuri, avene, doline si pesteri. E vorba de platoul Meledic, arie protejata de interes national (rezervatie naturala mixta geologica, speologica, botanica si zoologica) cu o suprafata de 136 ha. Platoul este situat intre 424 si 607 m altitudine, fiind delimitat de raul Slanic la sud, raul Jgheab la est, raul Meledic la nord si de Paraul Sarat la vest. Datorita substratului geologic, la limita dintre zonele montana si subcarpatica au aparut formatiuni de cute diapire cu samburi de sare aquitaniana. Prin dizolvarea sarii de catre apa au aparut goluri carstice, ceea ce in ultima instanta a dus la prabusirea stratului acoperitor. La nivelul arealului de la Meledic relieful este extrem de variat. Pe versantul stang al vaii Slanicului, se remarca astfel blocuri de sare pe care s-au dezvoltat lapiezuri si ravene. Versantii platoului Meledic au canioane adanci de 5-6 m cu latimi de 0.5-3 m si rupturi de panta de 2 m. Numeroase depresiuni ovale sau rotunde acoperite de apa, mlastinoase sau uscate, reprezinta doline simple sau ingemanate, extrem de largi (diametrul maxim de 40m) si adanci (pana la 25m), cu versanti abrupti ce s-au format in conditiile in care sarea se afla la adancime mai mare. Prin ingemanarea dolinelor au aparut uvale in care s-au cantonat lacuri carstice, cele mai reprezentative fiind Lacul Mare si Lacul Castelului. Pesterile (endocarste saline) constituie un un ansamblu complex ce reuneste 47 mari cavitati, dintre care majoritatea in platoul Meledic si aproximativ un sfert in bazinul Jgheabului. Pestera „6S Meledic” aflata in partea nordica a platoului Meledic si Pestera cu 3 intrari sunt cele mai mari. Vegetatia este formata din plate iubitoare de saratura, halofite amestecate in mozaic si cu specii caracteristice florei zonale. Procentul redus de impadurire al zonei creeaza habitate favorabile speciilor cu caracter mediteraneean, astfel ca valoarea stiintifica a arealului este completata de existenta intr-o astfel de zona cu un regim de clima blanda a: fluturasului purpuriu, broastei testoase de uscat, scorpionului, tufarisurilor de catina alba. De frumusetea zonei a fost convins si Alexandru Vlahuta, fapt ce l-a determinat sa scrie un capitol intitulat “Meledic” in lucrarea sa “Romania pitoreasca”. Pe marginea lacului se afla o pensiune si un camping iar in apropiere sunt 25 de sculpturi din lemn apartinand unei tabere de sculptura, initiata in iunie 2001 de Cornelia Ionescu Ciurumelea impreuna cu profesorul Dumitru Cristea.  

 Tabara de sculptura Magura

Pe o poiana inconjurata de paduri, in apropierea Manastirii Ciolanu se afla Tabara de Sculptura Magura. A fost organizata in perioada 1970-1985, initiativa apartinad  sculptorului Gheorghe Coman, sprijinit de Uniunea Artistilor Plastici din Romania, pentru a marca 16 secole de la prima atestare documentara a orasului Buzau. Programul prevedea ca vreme de 16 ani, cate 16 sculptori sa vina la tabara Magura, unde, in august si septembrie, sa creeze o sculptura, pe o tema la alegere, intr-un bloc de piatra pe care il primea prin tragere la sorti. In cei 16 ani, la Magura au lucrat 163 de sculptori, in urma carora au ramas 256 de lucrari in piatra, donate judetului de catre creatori. Astazi reprezenta cel mai mare ansamblu national de sculptura in aer liber din tara, intinzandu-se pe 21 ha. Distanta fata de Buzau este de 30 km, accesul facandu-se pe DN 10 pana la Statuia lui Mihai Viteazul de la Magura, apoi stanga pe un drum asfaltat prin padure pana la Tabara de Sculptura.

 

 Vulcanii Noroiosi 

Aflati in apropiere de Berca, Vulcanii Noroiosi sunt, poate cea mai cunoscuta atractie turistica a judetului Buzau. Pe doua platouri aproape desertice, cu aspect selenar se afla cratere in miniatura create de gazele naturale aflate la mai mult de 3000 m adancime, care in drumul lor spre suprafata intra in contact cu panza freatica si solul argilos. Astfel, datorita noroiului aruncat afara odata cu gazele iau nastere acesti vulcani noroisi de diferite dimensiuni. Fenomenul este unic in Romania si nu are o raspandire prea mare nici la nivel mondial. Doar in Adzerbadjan, Siberia, Australia, Indonezia si Trinidad se mai intalnesc astfel de fenomene. Deci, vizitati zona pentru ca nu puteti vedea la tot pasul astfel de vulcani. Conurile cele mai mari au in jur de 7-8 m, iar craterele sunt umplute cu lava care “clocoteste”. Lava care curge pe peretii craterelor au transformat solul intr-unul extrem de arid, cu numeroase santuri. Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari au o suprafata de 22 ha si se poate ajunge cu masina pe drum asfaltat iar la Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mici, care  au o suprafata mai mica-16.5 ha, se poate ajunge urcand pe jos un deal. Accesul se poate face din DN 10 pana la Berca, apoi dreapta pana Vulcanii Noroiosi. Taxa de vizitare este de 4 lei pentru adulti, 2 lei pentru studenti si 1 leu pentru elevi.